Cei doi fondatori al celui mai mare lant de co-work din lume, afacere evaluata la 20 miliarde de dolari, au crescut in comunitati. Adam Newman a crescut in Israel, intr-un kibut, o comunitate cooperatista colectiva fondata pe idealurile unei generatii de evrei care dorea sa creasca impreuna, impartind totul. Miguel McKelvey a fost crescut de o comunitate de 5 femei care s-au hotarat sa isi creasca copiii fara barbati, impreuna, in Eugene, Oregon. Primul lucru pe care poti ti-l imaginezi ascultand povestea asta este cum se punea masa in aceste familii largite si ce atmosfera se crea in jurul ei. Aici, fiecare zi putea fi aproape ca o sarbatoare: Paste, Craciun, zi de nastere.

Nici o mirare ca cei doi fondatori au aderat la curentul spatiilor de lucru la comun pe care le-au infuzat cu viziunea lor atat de bine conturata de propriile experiente. Apare, aproape inevitabil, o paralela intuitiva intre atmosfera in care au crescut fondatorii si cum s-a transformat bucataria in spatiile de lucru datorita co-work-ului.

Foto: 3house Universitate © Alexandra Ionita

Bucataria – un catalizator natural pentru conversatie

Spatiul de co-work propune un altfel de pranz decat spatiile de birouri obisnuite. Aici bucataria nu e nici o chicineta cu un frigider, chiuveta si cuptor cu microunde inghesuite intr-o incapere si nici o bucatarie profesionala, cu toate echipamentele necesare pentru a putea hrani 300 oameni pe zi. Aici bucataria este o oportunitate de a pune in practica fara reguli sau manual misiunea “comunitate inainte de toate”. Impreuna cu locul de luat masa, care ar trebui sa contina macar o masa mare la care se pot aseza 10 persoane, bucataria este un catalizator natural pentru conversatie, iar conversatia este o samanta din care cresc noi colaborari, prietenii si idei transformatoare. Se intampla si meeting-uri importante la o masa ca asta, pentru ca nu toate ideile bune au nevoie de confidentialitate. Dimpotriva, uneori chiar e nevoie de sesiuni de feedback la care participa cat mai multi. Astfel, comunitatea devine un sprijin extraordinar pentru dezvoltare, in moduri neplanificabile.

Foto: 3house Universitate © Alexandra Ionita

Cum recunosti ca un spatiu de lucru este construit in jurul tau?

Cand bucataria si locul de luat masa ies din definitia lor functionala clasica, atunci stii ca sunt sanse bune sa fii intr-un spatiu de lucru care a luat in considerare ca tu iti faci singur programul. Acesta este un indiciu care iti arata gradul de libertate: daca vrei poti sa gatesti si o cina pentru colegi, poti sa tii un meeting la o masa mai mare, poti sa iei o pauza de la biroul tau si sa lucrezi dintr-un loc care te inspira mai mult, etc. Pe scurt, ca s-au sters limitele dintre zona de lucru si zona de spatii comune pentru cei care au o activitate flexibila.

Foto: 3house Universitate © Alexandra Ionita

Cum ne inspira spatiile de co-work?

Ca arhitect, vad inca un avantaj al bucatariei deschise: faptul ca o bucatarie care e mai mult decat un loc in care incalzesti pranzul este o oportunitate de exprimare prin design a caracterului spatiului. Mai vad o oportunitate de a pune la lucru tehnologiile noi care rezolva provocarile cu care un astfel de spatiu se confrunta. Deseori ne sprijinim pe ele ca sa ne ducem la bun sfarsit viziunea. Spre exemplu, chiar daca bucataria este deschisa, stim ca mirosul de mancare ar trebui sa ramana cat mai aproape de sursa si mai departe de colegii care lucreaza. La fel si zgomotul creat. De aceea este o provocare pentru designerii de workspace de orice fel sa descopere metode prin care, fara sa blocheze privirea si sa inchida totul intre pereti, sa rezolve aceste neajunsuri. O hota puternica si un cuptor cu microunde silentios ajuta acolo unde panourile fono-absorbante si alte protectii pot sa strice aspectul deschis pe care ni-l dorim.

Foto: 3house Universitate © Alexandra Ionita

Pana la urma, cand ai experienta orice proiect iese frumos. E o chestiune de practica. Provocarea pentru orice arhitect este sa gaseasca metoda prin care spatiul sa contribuie constructiv la experienta celor care il utilizeaza. Da, este important sa fii la curent cu cele mai noi tehnologii, materiale, sau tendinte, insa in vartejul aspectelor concrete care compun un proiect este necesar sa alocam destul timp pentru a crea perspectiva aceea particulara care da mai mult sens unei incaperi decat toate lucrurile din ea adunate.

In proiectele noastre, cand ajungem la designul de bucatarie si loc de luat masa intr-un co-work avem in vedere ce reprezinta locul asta ca moment in ziua de lucru, cum este folosit, la ce serveste mai departe decat la prepararea si consumul alimentelor. Pentru noi e mai mult decat un spatiu folosit la ora mesei in fiecare zi. Este si o decizie pragmatica pana la urma. Nu ne e teama sa exploatam fiecare metru patrat pana la maximul de potential. Dimpotriva, cand presiunea de a gasi cea mai buna solutie posibila e mai mare, atunci apar ideile cu adevarat puternice.

Foto: 3house Universitate © Alexandra Ionita

Ce conteaza cel mai mult

Cel mai atractiv lucru la un proiect de co-work este pentru noi ceea ce reprezinta de fapt, noile filosofii de lucru. Aici se vor aduna oamenii care se ocupa cu ceea ce stiu si le place sa faca, care inventeaza si reinventeaza joburi in functie de ce au mai invatat din experienta – despre ei, despre piata, despre domeniul lor. Este vorba despre oamenii care nu vin la ”serviciu”, ci pentru care jobul e parte din dezvoltarea lor personala.

Foto: 3house Universitate © Alexandra Ionita

De aici rezulta si cea mai frumoasa tema de design – un spatiu care reflecta aceasta noua forma de integrare a jobului in viata de zi cu zi, intr-un fel particular, asumat si flexibil. Cu siguranta nu totul este roz in viata de freelancer sau de start-upper, poate chiar dimpotriva in unele perioade, dar energia unui job al carui rost il stii in fiecare zi este destula cat sa depaseasca toate obstacolele.

De aceea, cel mai important ramane ca acesti oameni sa se poata strange in jurul mesei cand au ceva ragaz si sa impartaseasca din experiente pentru ca, prin ele, ei creeaza ceva nou care nu se invata din carti, ci se traieste impreuna altii, astazi. E usor sa ramai inspirat cand ai ocazia sa lucrezi cu spatii de o asemenea semnificatie. Atmosfera asta alimenteaza proiectele noastre de arhitectura mai mult decat orice altceva.

Ina German este architect co-fondator al studioului ZEST Collective din Bucuresti si asistent la catedra de Proiectare din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu. La ZEST Collective Ina lucreaza impreuna cu echipa ei proiectare de interior pentru spatii de birouri, retail sau HoReCa. La facultate pastreaza legatura cu cele mai noi informatii din domeniul arhitecturii si transmite ce a invatat din experienta ei mai departe catre viitori arhitecti. In proiecte si in cercetare Ina pastreaza un loc pentru tehnologiile noi si beneficiile pe care le aduce dezvoltarea tehnologica.