Intre intamplarile spatiului de locuit, bucataria este cea care se apropie mai mult de suflet. Este locul cald, cu sursa de foc, cu condimente, miros de paine si borcane cu dulceata. Este un loc al simturilor: gustul desigur, dar si olfactivul, tactilul, auzul sau vazul. Este, mai mult decat atat, locul in care mai mereu se aduna toti ai casei, locul galagios, generos, al grijii fata de ceilalti, locul in care se aduna povestile de peste zi, in care se nasc experimente culinare sau se continua retetele bunicilor, locul unui bine cotidian.

Nu doar din perspectiva functionala, cat si spirituala, locul bucatariei ne hraneste.

In practica noastra de arhitectura, unul dintre momentele cele mai pline de prezenta si bucurie abia stapanita este momentul inceputului de proiect, cand intalnesti tema, locul si omul. Incercam atunci sa intelegem caractere si sa deslusim dorinte ascunse. Lucram cu intuitia, cu dialogul dintre noi, dar si cu un chestionar care intreaba direct despre nevoile fiecarui loc al casei, despre program, despre ritualuri dar si despre amintiri, senzatii, stari legate de locuri vazute sau imaginate. Aceste instrumente ne ajuta sa ne gandim la o atmosfera. Iar atmosfera ne va ghida bland, dar ferm in toate deciziile ulterioare din economia proiectului: de la materiale la lumina, de la felul in care te asezi la masa pana la materialele textile, accesorii sau electrocasnice.

Atmosfera este firul rosu al proiectelor noastre, iar ea se naste intotdeauna din procesul alchimic dintre om si loc.

Uneori, atmosfera transpare, iese la lumina inca de la inceput. Lucrurile par clare, tema ajunge la noi simplu si limpede, locul isi dezvaluie caracterul, iar omul ne transmite ce si-ar dori de la loc. Dialogul este fluid si constructiv si invatam pe parcurs unii de la ceilalti. Si stim intotdeauna cand reusim sa ajungem sa ne apropiem de atmosfera: caci omul se simte confortabil, intr-un posibil acasa, iar locul este onorat. Si noi ii simtim ca sunt bine impreuna.

Asa s-a intamplat in cazul unuia dintre proiectele noastre de amenajare, un apartament cu privelisti frumoase. Aici bucataria este in centru, in locul deschis al casei care aduna si tine impreuna toate celelalte colturi ale casei. Este o bucatarie asezata pe un „covor” de ceramica cu motive geometrice colorate. Mobilierul foloseste diferite esente, baituri si culori, ascunde parte din electrocasnice (frigiderul) si lasa la vedere altele, iar blatul iti lasa loc de experiente culinare (cu mult curry si turmeric – ne imaginam noi la inceput). Depozitarea este generoasa, iar mobilierul este inaltat pe o structura metalica, care te lasa sa intuiesti continuitatea covorului de ceramica. Este o bucatarie care nu se ascunde, deschisa catre casa. Este un loc in care ne imaginam ca poti gati usor cu prietenii.Alteori, atmosfera apare ceva mai subtil. Intr-un alt proiect, am ajuns treptat la o stare diafana si delicata, cu tonuri pastelate care ti-ar lasa senzatia unei zile senine de vara sub cerul liber. Am tradus trasaturile acestei stari prin materiale si culori: un lemn cald pe pardoseala, un fundal bleu-gri pentru pereti si mobilier din diferite nuante de albastru-deschis. Mobilierul cu un mic blat de lucru tine la vedere cateva sticle de vin, condimente si plante aromatice. Bucataria se deschide catre un balcon curb si se delimiteaza de restul casei printr-un perete transparent cu tamplarie metalica alba. Prin deschidere si transparenta, bucataria pare mai generoasa, mai prezenta in ecuatia casei.Alteori locul ne-a propus experiente si intamplari.

Micutul studio al unor clienti dragi nu parea sa lase loc pentru ceva mai mult decat colectia lor de trei mii de viniluri. Iar bucataria, o camera ingusta si lunga cu atat mai mult nu oferea prea multe posibilitati de interactiune.

Ne-am gandit la un loc usor, solar, cu mult alb, lemn, textile si cateva colturi colorate. Ne doream sa aducem bucataria in miezul casei si solutia a fost de a decupa o fereastra intre bucatarie si camera si de a aseza o masa pe pervazul ei. Masa aducea impreuna spatiile, lega camerele intre ele, lasa lumina sa treaca si te invita sa te asezi fata in fata. Blatul de lucru, ascundea sub el o depozitare protejata printr-o perdea din bumbac. Deasupra, o etajera albastra tinea micile recipiente la vedere. Iar la fereastra isi facea loc o masa de ceai cu lumina calda si un dulap ascuns.

In cel mai recent proiect de amenajare de interior, renuntand la o camara prea putin folosita, am lasat la vedere o teava pluviala. Am vopsit-o cu galben si ne-am bucurat de prezenta ei, un pilon neasteptat in centrul bucatariei prin care poti asculta picaturile de ploaie.

Stardust architects* cauta experiente poetice in procesul de design, din dorinta de a incetini automatismele de utilizare a obiectelor, a spatiilor, propunand momente de liniste, prezenta sau reflectie.

Stardust architects* sunt Anca Cioarec si Brindusa Tudor, arhitecti si asistente la catedra de “Introducere in proiectarea de arhitectura” a Universitatii de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” din Bucuresti.

Au fondat Stardust architects* in 2011.